Ziarul Financiar, 2015: ajutorul de stat, angajările în IT și firmele locale mai mici

Teme: Talente și educație în inginerie

Piața Victoriei din București văzută de sus, cu Palatul Victoria, sediul Guvernului României, acoperit cu un steag uriaș al României, în dreapta.
Foto ilustrativă: Joe Mabel, CC BY 3.0, Wikimedia Commons (decupată și redimensionată)

Citește articolul în Ziarul Financiar ↗Hanganu: Ajutorul de stat pentru granzi a dinamitat piaţa de muncă în IT

Interviu, martie 2015, despre ajutorul de stat primit de multinaționalele din IT în baza H.G. 797/2012, prin care acestea s-au angajat să creeze, în trei ani, minimum 200 de locuri de muncă în România. Eram atunci co-fondator și managing partner al Tremend și președinte al Different Angle Cluster, un grup de firme din București înființat de curând. Am spus că ajutorul a destabilizat piața forței de muncă din IT&C. Subiecte: un ajutor acordat pe o piață unde cererea depășea oferta, salarii cu care firmele locale nu puteau concura, o piață polarizată în jurul marilor angajatori, extinderea schemei la firmele locale mai mici.

Ajutor pe o piață unde cererea depășește oferta

„Facilităţile primite de unii dintre marii jucători internaţionali (prezenţi pe plan local - n.red.) ar fi avut sens într-o industrie în care nu există locuri de muncă, însă în această industrie cererea este cu mult peste ofertă. Aproape că se ajunge la o canibalizare pentru a putea suplini cererea de specialişti IT“

Precizarea din paranteză („prezenți pe plan local”) aparține redacției.

Salarii cu care firmele locale nu pot concura

„Schemele de ajutor de stat le permit să dea salarii uriaşe. Cum poate o companie locală să concureze cu multinaţionalele care dau salarii duble pentru că nu au taxe, sau taxe foarte mici?”

Lupta pentru recrutarea specialiștilor IT a urcat salariile oferite de multinaționale. Furnizorii locali de software erau într-o poziție foarte dificilă, fără un conglomerat internațional în spate care să susțină pachete salariale la fel de mari.

Multinaționale care primiseră ajutor de stat pentru locuri de muncă în România: IBM, SAP, Dell, Microsoft, Atos, Endava, Siemens, Luxoft și Pentalog. Angajamentele lor: peste 6.000 de locuri de muncă în trei ani, pentru o finanțare de la stat de peste 50 de milioane de euro.

O piață polarizată în jurul marilor angajatori

„Scheme de ajutor de stat nu au făcut decât să polarizeze piaţa în jurul acestor multinaţionale, care oricum erau mari şi aveau o putere în spate ce le-ar fi permis să intre pe piaţa locală şi altfel”

Am vorbit aici ca președinte al Different Angle Cluster.

Extinderea schemei la firmele locale mai mici

„În cluster spre exemplu sunt companii de de la câţiva zeci de angajaţi la circa 100. E greu pentru o companie cu 100 de angajaţi, să deschidă dintr-o dată 200 de locuri de muncă, chiar dacă vorbim de următorii 3 ani, dar acest lucru înseamnă să ai o creştere exponenţială care nu se întâmplă peste noapte în business”

Propunerea mea: programul de ajutor de stat să fie generalizat, astfel încât să se aplice tuturor furnizorilor de software, inclusiv celor locali, mai mici.

Citește articolul în Ziarul Financiar ↗

Rezumatul unui interviu sau articol extern. Citatele sunt cuvintele mele, așa cum au fost publicate sau rostite; originalul rămâne referința.